Super-eroul nostru din atelier se oprește deseori să se gândească asupra lucrurilor. Și află de multe ori lucruri interesante. Pentru că este un autodidact, imediat se avântă pe drumul cunoașterii și vrea să știe cât mai multe. La fel i s-a întâmplat când a aflat că există o legătură între sacoșele care stau la originea lui (pentru că se numește Supersacoșa) și economia socială.
Uău, ce este economia socială?, se întrebă el mirat. Așa că află următoarele:
Economia sociala ocupa un spatiu aparte in sfera economiei: acestui spatiu i se spune „al treilea sector”, aflat intre mediul de afaceri(privat) si mediul public(guvernul).
De ce i s-a creat si rezervat un spatiu anume si nu a fost subordonata celor doua domenii dominante? Pentru ca ceea ce reprezinta si face posibil este o abordare noua: solidaritate, realizarea obiectivelor comunitare, implicare deschisa si democratica din partea membrilor. In cadrul economiei sociale, se urmareste redefinirea modului in care se realizeaza o activitate economica, promovand noi valori pe un suport antrepenorial modificat. Astfel, ea reuneste activitatile ce functioneaza dupa principii economice, insa sunt determinate de obiective sociale, care raspund nevoilor locale ale unei comunitati.
Ok, întru-câtva lămuritor. Dar unde găsim economia socială, în afara definiției?
Acolo unde este intreprinsa o activitate economica ce nu este pentru profit. Pentru ca raspunde unor nevoi locale, ea isi face simtit impactul asupra: integrarea fortei de munca, dezvoltare rurala si regionala, protectia mediului, protectia consumatorului si politici ale sigurantei sociale. Prin asumarea acestei pozitii, economia sociala devine o componenta fundamentala a societatii civile organizate: cei implicati ofera solutii alternative autoritatilor in ceea ce priveste dezvoltarea, implementarea, evaluarea politicilor care afecteaza viata de zi cu zi a cetatenilor.
De la definiție ajungem la o activitate. Așa dă Supersacoșa peste cuvântul „întreprindere socială”.
Dar economia sociala se cunoaste cel mai bine acolo unde este aplicata, in spatiul mic de productie unde se intalnesc o mana de oameni care fac intreprinderile sa mearga.
Exemplu: ViitorPlus lucreaza pentru integrarea a mai multor persoane pe piata muncii, in cadrul a doua intreprinderi sociale: Recicleta și Atelierul de pânză. Munca realizata de cei doi recicilisti care transporta hartie la reciclat si a fetelor care cos sacose in atelier, aduce beneficii directe si pe termen lung: angajatii primesc un salariu cu care isi intretin familiile, hartia care altfel ar ajunge la gunoi, este reciclata, sacosele inlocuiesc pungile de plastic, copaci sunt salvati de la taiere si se promoveaza agricultura ecologica si un mod de productie si consum cat mai prietenos cu mediul. Economia sociala este toate aceste lucruri si porneste de la oameni care intreprind un business pentru oameni. Profitul, in acest caz, este vizibil in dezvoltarea comunitatii, solidaritatea dintre membri, transparenta activitatilor…
Pentru Supersacoșa, lucrurile încep să se lege: atelierul de pânză este o întreprindere socială și ține de economia socială. Ce înțelege el, este că e un lucru bun. Și cu toate că „solidaritate”, transparență, i se par niște cuvinte mai puțin familiare, el știe că este prieten cu cei din atelier și că ei sunt prieteni cu natura
Lasă un răspuns