Când ai cumpărat ultima dată un tricou la preț redus, te-ai întrebat cine l-a făcut și în ce condiții?
Dincolo de vitrinele luminate și etichetele tentante, industria modei ascunde realități incomode. Hainele nu se nasc pe umeraș. Ele vin cu povești – unele frumoase, altele încărcate de suferință.
Ce înseamnă, de fapt, textilele create în mod etic?
Textilele create în mod etic sunt mai mult decât o tendință. Sunt un angajament. Ele pornesc de la respect – pentru oameni, pentru planetă și pentru viitorul nostru comun.
Fiecare piesă de îmbrăcăminte sustenabilă este creată cu grijă, din materiale alese conștient, precum bumbacul netratat, cânepa sau inul.
Moda sustenabilă nu înseamnă doar materiale. Înseamnă fabrici în care oamenii sunt plătiți corect, au condiții sigure de muncă și sunt tratați cu demnitate. În multe cazuri, salariul minim plătit în fabricile de fast fashion este sub 100 de dolari/lună, deși un trai decent ar necesita de cel puțin trei-patru ori mai mult, conform Fair Wear Foundation.
În România, de exemplu, numeroase fabrici textile subcontractate de branduri internaționale plătesc muncitorii cu salariul minim sau chiar mai puțin, pentru ore suplimentare neplătite și în condiții de muncă nesigure. Într-un raport publicat de Clean Clothes Campaign în 2022, lucrătoare din industria textilă românească au raportat că ajung să câștige chiar sub 1 euro pe oră, deși lucrează peste 10 ore pe zi.1
Textilele create în mod etic înseamnă și procese de producție gândite pentru a minimiza poluarea și a reduce consumul de apă și energie. De exemplu, unele branduri sustenabile reutilizează apa în procesul de vopsire sau folosesc vopsele vegetale.
Și, poate cel mai important, înseamnă transparență – acel sentiment că știi ce cumperi și că alegerea ta susține o cauză bună.
Fast fashion – ce este și de ce e atât de prezent în viața noastră?
Fast fashion, pe de altă parte, este rapid, accesibil și mereu în schimbare. Brandurile lansează colecții noi aproape săptămânal și ne încurajează să cumpărăm din ce în ce mai mult, chiar dacă nu avem nevoie.
Pentru a putea susține acest ritm alert, multe branduri de fast fashion produc haine ieftine, în masă, adesea în țări în care salariile sunt extrem de mici, iar drepturile lucrătorilor sunt limitate sau inexistente. Bangladesh, Vietnam, Cambodgia sunt printre principalii exportatori – țări unde, în 2023, salariul minim lunar era echivalentul a 75–120 de dolari.
Materialele folosite sunt în general sintetice, precum poliesterul sau nailonul, care sunt obținute din petrol și greu de reciclat. Poliesterul, acrilicul și nylonul, de exemplu, se regăsesc în aproape 60% din hainele produse la nivel global2. Aceste materiale eliberează microplastice la fiecare spălare, contribuind la poluarea oceanelor – o singură spălare putând elibera până la 700.000 de fibre.3
Mai mult, aceste haine sunt făcute să reziste puțin – nu doar pentru că sunt de calitate slabă, ci și pentru că moda se schimbă atât de des, încât suntem tentați să le înlocuim rapid.
Două filosofii opuse
Moda sustenabilă și fast fashion-ul reprezintă două filosofii opuse. Prima înseamnă calitate, grijă și sustenabilitate. A doua – volum, viteză și sacrificii invizibile.
Textilele etice folosesc materiale naturale și durabile, oferă condiții de muncă echitabile și reduc impactul asupra mediului. De cealaltă parte, fast fashion-ul prioritizează profitul, indiferent de costurile sociale și ecologice.
Desigur, și prețul diferă. Dar, în timp ce hainele etice pot părea mai scumpe la prima vedere, ele sunt o investiție: în calitate, în durabilitate și în binele colectiv. În schimb, hainele foarte ieftine vin cu un cost ascuns: calitatea slabă ne obligă să le înlocuim mai des, iar impactul lor negativ asupra lumii nu poate fi ignorat.
De ce contează toate astea?
Pentru că industria modei este a doua cea mai poluantă industrie din lume, responsabilă pentru aproximativ 10% din emisiile globale de carbon și 20% din poluarea apelor industriale.4
Pentru că milioane de oameni sunt încă exploatați zilnic, în condiții inumane, doar ca noi să avem opțiuni variate în magazine. Un raport al Clean Clothes Campaign arată că mai puțin de 3% din prețul unei haine ajunge la muncitorii care o fabrică.5
Pentru că hainele ieftine, odată purtate de două-trei ori, ajung la gunoi, alimentând munți de deșeuri textile. Se estimează că anual, 92 de milioane de tone de haine sunt aruncate, iar doar 1% sunt reciclate efectiv în noi articole vestimentare.6
Dar și pentru că fiecare dintre noi are o putere – aceea de a alege. De a spune „nu” unei piese vestimentare care nu respectă oamenii sau natura. De a căuta alternative, de a cumpăra mai puțin, dar mai conștient.
Să cumpărăm etic nu înseamnă să fim perfecți. Nici nu trebuie. Înseamnă, pur și simplu, să fim atenți. Să punem întrebări. Să fim curioși. Poate înseamnă să alegem o singură haină de calitate în loc de cinci ieftine. Poate înseamnă să reparăm, să donăm, să refolosim.
Referințe
1 https://cleanclothes.org/file-repository/livingwage-europe-country-profiles-romania/view
2 https://www.unep.org/news-and-stories/story/fashions-tiny-hidden-secret
3 https://www.theguardian.com/science/2016/sep/27/washing-clothes-releases-water-polluting-fibres-study-finds
4 https://www.europarl.europa.eu/topics/ro/article/20201208STO93327/impactul-productiei-si-deseurilor-textile-asupra-mediului
5 https://cleanclothes.org/faq/price
6 https://www.rfi.fr/ro/interna%C5%A3ional/20250330-ziua-interna%C8%9Bional%C4%83-zero-de%C8%99euri-peste-92-de-milioane-de-tone-de-de%C8%99euri-textile-produse-anual
Lasă un răspuns