România – țara în care rata șomajului este 90% în rândul persoanelor cu dizabilități, cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani. Mai exact, este vorba despre 322.292 de persoane cu dizabilități care nu au un loc de muncă. România – membră a Uniunii Europene, unde media arată că 48,5% din adulții cu dizabiliăți lucrează.
Privind aceste cifre este suficient să înțelegem că este nevoie de a crea locuri de muncă pentru acest grup de persoane. De asemenea, este o realitate faptul că majoritatea populației este nemulțumită de felul în care autoritățile administreză bugetul de stat. În acest context, cum putem beneficia la maxim de oportunitățile pe care ni le oferă contextul legislativ actual? Cum poate participa fiecare dintre noi la rezolvarea acestei probleme și ce pot face companiile?
Conform legii 448/2006, companiile cu mai mult de 50 de angajați pot alege între a plăti fondul de handicap la stat sau a achiziționa produse și servicii de la unități protejate, forme de organizare specifică în care minim 30% dintre angajați sunt persoane cu dizabilități.
Studiul “Omenia ajută compania”, pe care l-am realizat împreună cu EY România, arată că doar 45% dintre companiile respondente au utilizat până acum varianta achiziției de produse de la unitățile protejate în locul plății fondului de handicap către stat, iar 54% dintre companii au direcționat fonduri pe baza legii sponsorizării către sectorul non-guvernamental în 2014. De aceea, ne dorim să facem cunoscut în rândul companiilor faptul că pot achiziționa bunuri și servicii de la unitățile protejate, susținând în același timp aceste unități care oferă locuri de muncă persoanelor cu dizabilități. (Studiul poate fi citit în întregime accesând acest link)
În ViitorPlus, am decis să ne implicăm încă din 2009, când am creat “Atelierul de pânză”. Atelierul este unitate protejată autorizată, unde lucrează 12 persoane, din care 4 sunt persoane cu dizabilități fizice, iar 3 sunt persoane care provin din grupuri sociale vulnerabile.
Într-o unitate protejată este obligatoriu ca 30% din numărul de angajați să fie persoane cu dizabilități. Pentru a stimula dezvoltarea unor entități de acest tip, Legea 448/2006 permite companiilor cu peste 50 de angajați să achiziționeze produse și servicii de la unități protejate, în locul plății taxei pentru “fondul de handicap”. Astfel, produsele unităților protejate pot fi achiziționate fără alocări suplimentare din buget.
Exemplu:
Studiul a arătat că 52 % dintre companiile care utilizează “fondul de handicap” o fac pentru a-și reduce cheltuielile.
Dintre cei care au evitat să utilizeze această facilitate fiscală, 2% preferă să lase statul să gestioneze fondurile pentru persoanele cu handicap (ne întrebăm: oare să fie acesta nivelul de încredere pe care îl acordă majoritatea populației autorităților?), 48% consideră că produsele unităților protejate nu sunt de interes pentru activitatea firmei, 12% dintre respondenți spun că nu au suficiente informații despre calitatea și credibilitatea produselor sau serviciilor oferite, iar 18% pentru că nu cunosc prevederile legii.
În acest context, credem ca e foarte important sa reamintim companiilor faptul că:
- pot beneficia de o gamă variată de produse și servicii, pe care cele 706 de unități protejate din România le oferă. De la confecționare de materiale promoționale din bumbac natural, cum este exemplul Atelierului de Pânză, până la servicii medicale, asamblare și reparare computere, servicii de curățenie, consultanță în afaceri, tipărituri, servicii aferente agențiilor de publicitate, la organizare de cursuri, organizare de evenimente, vânzare și intermediere, ș.a. Lista completă a unităților protejate autorizate poate fi descărcată de pe website-ul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor vârstnice.
- Procedura de achiziții de la o unitate protejată, nu este mai complicată decât alte achiziții uzuale. Este nevoie doar un contract de vânzare-cumpărare și un contract de parteneriat. Nimic în plus.
- Taxa, așadar suma în cuantumul căreia companiile pot achiziționa produse de la unități protejate, se calculează astfel: numărul de posturi care ar fi trebuit să fie dedicate unor persoane cu dizabilități (4% din numărul total al angajaților din luna respectivă), înmulțit cu 50% din salariu minim brut. ( Companiile care au peste 50 de angajați, dar care nu angajează minim 4% persoane cu dizabilități, plătesc lunar statului taxa pentru “fondul de handicap”)
În fiecare lună, companiile cu peste 50 de angajați, pot decide să beneficieze de produse și servicii de la unitățile protejate și, astfel, să susțină dezvoltarea de locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilități.
Pentru cei care doresc să facă o reducere la bugetul de promovare al evenimentelor pe care le organizează sau la la bugetul de resurse umane pentru cadourile pe care le oferă colaboratorilor și angajaților, pot alege lunar să achiziționeze sacoșe din bumbac 100% și alte produse din pânză (penare, portfarduri, gentuțe, față de masă, șorț de bucătărie) din suma pentru “fondul de handicap” care, altfel, ar ajunge la bugetul de stat.
MAI MULTE DETALII DESPRE ACTIVITATE VIITORPLUS în Raportul anual 2014.
MAI MULTE DETALII DESPRE STUDIUL „Omenia ajută compania”
- Cum folosesc companiile din România legea sponsorizării – Forbes
- Piaţa de sponsorizări din partea companiilor: 100 mil. euro pe an – Ziarul Financiar
- Managerii români și facilitatile fiscale. – Business24
- STUDIU Doar 9,48% din adulţii români cu dizabilităţi lucrează, faţă de aproape 46% în Uniunea Europeană – Adevarul
- Câți dintre românii cu dizabilităţi au un loc de muncă – România Liberă
- Studiu EY si Viitor Plus: facilitati fiscale mai putin cunoscute de companii – Responsabilitatesociala.ro
Lasă un răspuns